Profesorul psihopedagog cu ore de logopedie

Cine este profesorul logoped? Ce face în școala specială? 

Profesorul psihopedagog care are ore de terapia tulburărilor de limbaj (T.T.L)  este cel care se ocupă de corectarea tulburărilor de limbaj (oral și scris) ale elevilor din şcoala specială. Acesta are rolul de a:

• depista elevii cu tulburări de limbaj
• grupa elevii în funcție de tulburările depistate
• elabora/realiza programe/planificări specifice fiecărei grupe de elevi (și P.I.P.-uri, acolo unde este cazul)
• corecta/ameliora deficiențele de limbaj ale elevilor implicați în terapie. Practic are sarcinile unui logoped.

În școala specială lucrează mai mulți profesori logopezi, în funcție de numărul elevilor înscriși în școală. Toți elevii din școala specială au nevoie de terapie logopedică, însă au prioritate elevii care prezintă deficiențe severe și moderate (li se acordă mai multe ore de terapie: 8 ore pe săptămână la clasele severe și 6 ore la clasele moderate). Un profesor logoped poate lucra cu elevi de la 2-3 clase, având un număr de aproximativ 12-20 de elevi. Cel mai indicat este să formeze grupe de câte 2-3 elevi cu tulburări de limbaj asemănătoare. În școala specială cele mai întâlnite tulburări de limbaj sunt dislaliile și dislexo-disgrafiile. Pe lângă acestea apar și alalii, bâlbâieli, rinolalii etc.

Câte ore pe săptămână lucrează și în ce interval orar?

Catedra profesorului logoped are o normă de 16 ore pe săptămână. Majoritatea elevilor prezintă forme grave ale tulburărilor, astfel că cele 16 ore pe săptămână se dovedesc a fi insuficiente.

În școala specială în care lucrez, intervalul de lucru pentru profesorul logoped este între orele 11⁰⁰-16⁰⁰ (desigur, intervalul de lucru variază de la o școală la alta deoarece unele au regim intern și altele nu).

Orarul se stabilește ținând cont de orarul de dimineață și de programul altor terapeuți (psiholog, kinetoterapeut). Poate fi destul de dificil de stabilit un orar la logopedie, deoarece trebuie așteptat ca orarele celorlalți colegi să fie stabile. Totuși, putem profita de această instabilitate pentru a evalua fiecare elev în parte, în cabinetul logopedic (perioada de evaluare este de 3 săptămâni, la începutul fiecărui an școlar).

În ce constă activitatea lui? Ce predă? Ce instrumente folosește?

Activitatea profesorului logoped constă în realizarea intervenției logopedice (dezvoltarea abilităților de comunicare eficientă la nivelul limbajului rostit și scris și a deprinderilor de folosire corectă a acestuia). Intervenția logopedică constă în: depistarea problemei elevilor (identificarea unei dificultăți sau a unui complex de dificultăți în folosirea limbajului rostit sau scris); evaluarea complexă (analizăm dificultățile depistate la elevi și stabilim cauzele care determină aceste dificultăți); intervenția propriu-zisă (programarea și proiectarea unui plan de lucru cu elevii – planificări anuale și semestriale – în funcție de particularitățile lor psihoindividuale); evaluarea finală (prin care se măsoară progresele realizate, ameliorări, stagnări sau regrese, pentru a putea stabili obiective pentru intervențiile următoare).

Dintre cele mai importante instrumente de lucru utilizate în activitățile logopedice:

• planificările anuale și semestriale pe fiecare tulburare în parte – http://oldsite.edu.ro/index.php/resurse/c978/?startnum=1
• program complex în terapia tulburărilor de limbaj – Cornelia Stănică și Ecaterina Vrăsmaș – „Terapia tulburărilor de limbaj”, 1994
• pentru depistare și evaluare: kit pentru evaluare logopedică, paletar logopedic, alfabetul în imagini, fișa logopedică, fișă de evaluare a pronunției, poezii scurte, cărți cu povești, rechizite școlare, diverse obiecte avute la îndemână (jucării, obiecte casnice, etc)
• pentru activitatea propriu-zisă: cărți de colorat cu povești, cartonașe pentru corectarea auzului fonematic, jetoane pentru corectarea pronunției, oglinda logopedică, instrumente pentru educarea respirației (instrumente muzicale de suflat, baloane, baloane de săpun, morișca, pene etc), culegeri de jocuri și exerciții logopedice, cărți de logopedie (de pe site-uri și librării online – https://jucarii-vorbarete.ro/), jucării pentru jocuri de rol etc.
• alte materiale de lucru: manualul de la clasă, fișe de lucru personalizate, P.I.P.-uri, rechizite (plastilină, creioane colorate, carioci,..), puzzle, mărgele pentru înșiruit, cuburi de construcții etc.

Care sunt challenge-urile lui? Cum le rezolvă?

Cea mai mare provocare rămâne aceea de a motiva și de a menține interesul elevului la activitate, mai ales că acesta vine la ore după terminarea programului de dimineață și este deja obosit sau plictisit. Este nevoie de creativitate, de optimism și de energie pozitivă pentru a păstra un climat emoțional pozitiv și de a face activitățile cât mai plăcute elevului.

  În plus, elevii cu deficiență mintală tind să aibă regres după anumite perioade de pauză (de exemplu, după vacanțe sau cum am avut parte de predarea online – consider că terapia se face în cabinet cu elevul, prin intermediul internetului este prea dificilă), de aceea, provocarea logopedului este aceea de a avea multă răbdare și toleranță față de elevii cu care trebuie să o ia de la capăt, iar și iar, până ajunge la un minimum de progres.

Provocările care apar sunt rezolvate în general de către profesorul logoped. Cu toate acestea, sunt și colegi cu care putem împărtăși din experiențe și prin discuții să găsim rezolvări la unele probleme. Au fost și momente în care credeam că dificultățile elevilor nu au rezolvare (încercasem atâtea lucruri, fără rezultate) și tocmai când nu mai aveam nici o speranță, rezolvarea venea chiar din partea elevilor.

Am avut șansa și/sau neșansa de a lucra doar ca profesor logoped încă de când am intrat în sistemul de învățământ, în 2009. Șansa, deoarece îmi place ceea ce fac și voi continua în felul acesta. Neșansa, deoarece văd clasele colegilor psihopedagogi și educatori și îmi dau seama cât de mult se implică în activitățile lor și cât de frumos interacționează cu elevii, petrecând mult mai multe ore cu ei. Mi-ar fi plăcut să încerc rolul de profesor educator, deoarece pare că elevii sunt foarte antrenați și captați în activități foarte utile și plăcute.

Consider că cel mai important este să ne dorim schimbarea în bine a elevilor cu deficiență, indiferent pe ce arie lucrăm cu ei. În felul acesta avem de câștigat împreună: elevii își câștigă o autonomie personală și reușesc să se descurce mai bine în viața de zi cu zi, iar profesorii câștigă experiență și bucuria de a fi fost de ajutor (și poate chiar mai multe, depinde de fiecare ce-și dorește).

Daniela Ionaşcu, profesor psihopedagog

Centrul pentru Educaţie incluzivă Elisabeta Polihroniade, Vaslui